102 ani de la asasinarea lui Francisco Ferrer

Nascut in 1859, in Allela, un mic oras aflat in apropierea Barcelonei, Francisco Ferrer a fost un anarhist cunoscut in Europa si America pentru viziunile sale radicale in privinta educatiei.

Ferrer a fost de tanar implicat in miscarea anti-monarhista in Spania. Din aceasta cauza, pentru a scapa de autoritati, a fost nevoit in 1885 sa isi gaseasca adapost la Paris unde a lucrat ca pedagog. El considera ca rolul educatiei este sa incurajeze si sa dezvolte setea naturala de cunostere pe care o au copiii. El vedea atat in Biserica cat si in Stat, institutii cu o agenda publica asupra educatiei, o agenda care are ca scop reproducerea raporturilor de putere, inhibarea setei de cunostere si transformarea personalitatii, astfel incat oamenii sa devina docili si inregimentati. Un exemplu pe care il da pedagogul spaniol in acest sens, se refera la examene si la invatatrea pe de rost, practici despre care sustinea ca sunt opusul a ceea ce ar trebui sa insemne educatia. Alternativa propusa de el la acest sistem, viza discutia cu elevii si egalitatea dintre elevi si invatatori.

Daca Ferrer s-ar fi multumit doar sa scrie carti despre educatie, el nu ar fi intrat in vizorul autoritatilor. In schimb, acesta, intors in Barcelona, in 1900 pune bazele primei ‘Escuela Moderna’ (Scoala Moderna). Principiul asezat la baza acestei scoli era educatia democratica. Astazi, multe dintre ideile lui Ferrer sunt acceptate ca fiind necesare promovarii unei bune educatii, “stima de sine” sau “respectarea copilului ca individ”, fiind notiuni la care se face referire in orice carte de pedagogie.

In urmatorii ani, apar in Barcelona mai multe scoli inspirate de modeulul propus de Ferrer, iar pedagogul spaniol fondeaza si o scoala pentru profesori unde erau deprinse metode de predare. In acest timp, scrie mai multe manuale scolare care prezinta lumii invatamantul dintr-o cu totul alta perspectiva decat cea dorita de clasele conducatoare.

In toti acesti ani de activitate, miscarea anarhista din Spania creste din ce in ce mai puternica, iar activitatile anarhistilor sunt reprimate puternic. In 1909, autoritatile gasesc pretextul de a actiona, dupa ce o greva din Barcelona se transforma intr-o revolta si Ferrer este arestat. Este impusa legea martiala iar Ferrer este acuzat de tradare si gasit vinovat desi nicio dovada nu insotea aceasta acuzatie.

Francisco Ferrer este executat pe 13 octombrie, iar atentia lumii se indreapta catre Spania. Multe Scoli Moderne sunt infiintate urmand principiile primei Scoli Moderne iar viziunea lui Ferrer asupra educatiei este imbratisata de catre tot mai multi pedagogi din intreaga lume.

Scriitorul si sindicalistul brailean, Panait Istrati scria despre disparitia pedagogului anarhist*: “Dar tocmai prin faptul ca, cu mijloacele sale stiintifice legale, smulgea multimile din ghearele calugarilor papistasi atotputernici si sugrumatori de libertati care vedeau ca le fuge terenul de sub picioare in fata uimitoarei repeziciuni cu care se inmulteau scolile, tocmai din aceasta cauza ii purtau ura si cautau sa-l piara…”

___________________

* Articolul lui Panait Istrati despre Francisco Ferrer, a aparut in “Calendarul Muncei“, nr. 20 pe anul 1910, pp. 68-72. Citatul este preluat din “Panait Istrati – Pseudonime” de Ion Ursulescu, Editura Istros, Braila, 2002, p. 55.

---